Încondeierea ouălor, semnificații

Încondeierea ouălor reprezintă un obicei străvechi în tradiția românească. Ouăle încondeiate sunt o mărturie a datinilor, credințelor și obiceiurilor pascale, reprezentând un element de cultură spirituală specific românească.

Oul văzut ca un simbol primordial, sămânța vieții, potrivit tradiției este vopsit și încondeiat  în zilele de joi și sâmbătă din Săptămâna Mare, îndeletnicirea înroșirii ouălor fiind rezervată aproape în exclusivitate femeilor. Oul încondeiat ne transmite bucurie, smerenie, împăcare pentru că în ornamentația lui, de fapt, se operează cu simboluri, cu modele din natură, dar și cu modele de țesături populare, cu tot repertoriul lor de semne sacre.

Motivele folclorice utilizate sunt: spicul, soarele, frunza și ca o reconfirmare a creștinătății românești, crucea. În Muntenia și Oltenia, motivele ornamentale sunt naturaliste, dar cu mai puține culori. În județul Olt se remarcă centrul de la Oboga, unde această îndeletnicire populară a fost adusă la nivel de artă.

Decorarea ouălor cu vopsele se face tot cu ajutorul cerii, prin procedeul „batic”. Oul alb, golit de conținut, se decorează cu ceară pe spațiile care urmează să rămană albe. Se scufundă oul în vopsea galbenă, se scoate, se usucă și se aplică ceară pe spațiile care vor rămâne, în final, galbene.

Apoi oul se va scufunda în vopsea roșie. Procedeul se repetă în funcție de numărul de culori, pornindu-se de la culorile mai deschise către cele mai intense. În final, oul se acoperă cu un strat de nitrolac, care va da strălucire oului și va proteja decorațiunile. Ornamentica ouălor decorative este extrem de variată, ea cuprinde simboluri geometrice, vegetale, animale, antropomorfe și religioase.

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.